"Poemul deshumat de ganduri"

Aerul rece gazant
Se coboara din neant
Peste bulgari de pamant
Unde oameni stau si sunt.

O,vai ce maiestrie!
Cer azur,culori divine
Petice negre plumburite
Nouri de bumbac pateaza.

Susuri reci de vant pupate
Peste ape cristaline
Mari sumbre si negre
Ape dulci si sarate.

Glaciale avanturi simt in mine
Inchise,vechi de ani o mie
Suspinuri adanci cu vise uitate
De restrangeri iar mutate.

Ah!Ce neliniste ma arde
Mii de ace,fara sa spintece
Junghi atroce de emotii
Tu!frica perversa!Fugi!

Vai ce ganduri inveninate
Navalita neprihanite in a mea minte
Creste,rece,arde!...sentimentul...
Impietrit astept sfarsitul.

Dar priveste cum dispare
Sentimentul ce era sa ma doboare
Calmul iarasi dulce briza
Sa lasat cu chiu,cu vai.